Infertilitatea – aspecte psihologice

inf00Timpul, aliat sau competitor
Din experienta ultimelor decenii, am invatat cu totii ca vartejul ametitor in care se petrec evenimentele din jurul nostru, ne impune un ritm alert in a face lucrurile de rutina dar si pe cele aparte ale vietii.

Incercam sa tinem pasul cu revolutia tehnologica, cu noua ordine sociala, cu principiile si cu nevoile noastre, dar ne trezim epuizati, stresati si inca departe de implinirea scopurilor personale. Cu siguranta, sunt multi cei care isi pun intrebarea de ce sunt inca in pozitia de “start” la varsta la care parintii lor aveau deja copii, o casa, o cariera, un rost.

“Oare nu sunt la fel de capabil?”, “Ce anume s-a schimbat intr-atat incat timpul nu ne mai ajunge sa mai si traim?”, “Unde gresesc?, “Cum am pierdut perioada propice conceperii unui copil?” sunt intrebari care apar in mintea oricarei persoane trecuta de 40 de ani care nu are copii si care nu se simte implinita in plan personal. De fapt nu este nici incapacitate de a face corect lucrurile, nici timp irosit ci este stresul, este societatea cu reguli diferite de ale generatiei parintilor iar timpul, din pacate, din aliat devine competitorul nostru.

Piedicile din subconstient
Cuplurile care ajung sa constientizeze ca nu mai pot amana conceperea unui copil, se confrunta adesea cu problema infertilitatii. Stresul este doar un aspect al cauzelor psihologice ale infertilitatii, dar mai apare un element foarte important: stavila din subconstient, refuzul sau autosabotarea. Refuzul inconstient al sarcinii ascunde de fapt teama de a fi parinte, de nastere, teama de regres in cariera in cazul intreruperii temporare a activitatii.
inf01
La nivel declarativ, o femeie isi poate exprima dorinta de a avea un copil, totusi, subconstientul ei ascunde preocuparea pentru ziua de maine, pierderea libertatii de a se implica in satisfacerea nevoilor materiale, trecerea carierei in plan secund sau chiar conflicte emotionale profunde.

Relatia cu mama constituie baza asumarii propriei feminitati si a dezvoltarii constiintei materne. Daca relatia a fost una defectuoasa, fata nu s-a simtit inteleasa, protejata iar acest cadru emotional nu o ajuta sa se vada mai tarziu in postura de mama, rolul acesta fiind impovarator sau ambiguu. Relatia cu mama poate fi o cauza a neasumarii propriei feminitati mai ales daca in familie sexualitatea a fost un subiect tabu, au fost impuse reguli rigide si absurde sau daca mama, la randul ei, a fost nefericita in relatia ei de cuplu. Daca sexualitatea constituia o obligatie in cadrul cuplului, mama a transmis acest model ce pentru fiica reprezinta “normalitatea”, singura pe care o cunoaste si in limitele careia incearca sa se incadreze.

Din relatia defectuoasa cu parintii ar putea rezulta si alte probleme, de exemplu imaturitatea emotionala. O femeie imatura emotional se va afla mereu in rolul de “copil” ce are mereu nevoie sa se afle in centrul atentiei, partenerul plasandu-se in rolul parental. Aparitia unui copil in familie ar duce la pierderea acestor beneficii emotionale.

Chiar daca in copilarie, in familia de provenienta lucrurile au mers cat se poate de bine, pot aparea probleme in cuplu izvorate din suprapunerea modelelor de “normalitate” cu care vine fiecare partener in relatie. Sunt situatii in care partenerii nu gasesc o cale de comunicare eficienta, nu reusesc sa-si ofere, unul celuilalt, siguranta afectiva sau materiala, apar diverse incidente, gelozii care genereaza starea conflictuala persistenta intre cei doi. In asemenea conditii, partenerii pot ajunge la concluzia ca aparitia unui copil in familie va rezolva problemele desi, in realitate, conflictul se va agrava si ii va afecta pe toti trei. In astfel de conditii, cuplurile se confrunta frecvent cu infertiliatea.

Echipa de interventie: medicul si psihoterapeutul

Studiile neurostiintifice efectuate in ultimele decenii au demonstrat legatura dintre minte si corp, precum si faptul ca vulnerabilitatea individului este influentata in mod direct de catre starile sale emotionale si psihice. Relatia dintre sanatatea fizica si cea mentala este responsabila de producerea unor blocaje la nivel energetic, a unor dezechilibre hormonale, a instabilitatii emotionale si a vulnerabilitatii intregului organism.

Primul pas pe care trebuie sa-l faceti in cazul confruntarii cu probleme de infertilitate, este un consult de specialitate la medicul ginecolog, urmat de toate investigatiile pe care acesta vi le recomanda. Pe parcursul efectuarii investigatiilor si a tratamentului este indicata interventia psihoterapeutica.

Psiholog Lorena Diaconescu, Euro Psy Solutions








Comments are closed.